Evanghelia Mariei, Miriam de Magdala

Autor:Jean-Yves Leloup

Număr de pagini: 248

An apariție: 2018

ISBN978-606-8758-55-8

Dimensiuni: 13×20 cm

Jean-Yves Leloup

Doctor în filosofie, psihologie și teologie, scriitor, conferențiar, dominican, apoi preot ortodox, Jean-Yves Leloup oferă prin cărțile lui, prin conferințe și seminarii o aprofundare a textelor sacre, cât și o abordare și o reflecție de o mare bogăție despre spiritualitatea în cotidian datoritã unei formații pluridisciplinare de o rarã complementaritate.

Membru al Organisation des Traditions unies, Doctor Honoris Causa în științe la Université de Colombo (Sri Lanka), Jean-Yves Leloup predă în Europa, în Statele Unite și în America de Sud în diferite universități și institute de cercetare în antropologia fundamentală.

Autor a peste cincizeci de lucrări si traduceri, comentarii ale evangheliilor lui Toma, Ioan, Filip și Maria din Magdala, el participă la numeroase întâlniri inter-tradiții.

30,00 lei

Wishlist
Wishlist

Autor

Jean Yves le Loup

Evangheliile lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan sunt cele mai cunoscute şi rămân în anumite biserici ca singurele „autorizate” să ne transmită ecourile şi interpretările evenimentelor şi învăţăturilor care ar fi avut loc în Galileea şi Iudeea acum mai bine de douăzeci de secole. Descoperirile mai recente – în 1945 – ale bibliotecii de la Nag-Hammadi din Egiptul de Sus ne permit astăzi să ne lărgim perspectivele şi să ne îmbogăţim cunoaşterea cu anumite aspecte ale creştinismului până acum „ocultate” sau profanate.

Nenumărate sunt Evangheliile inventariate de către istoricii originilor creştinismului; Evangheliile lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan sunt cele mai cunoscute şi rămân în anumite biserici ca singurele „autorizate” să ne transmită ecourile şi interpretările evenimentelor şi învăţăturilor care ar fi avut loc în Galileea şi Iudeea acum mai bine de douăzeci de secole. Descoperirile mai recente – în 1945 – ale bibliotecii de la Nag-Hammadi din Egiptul de Sus ne permit astăzi să ne lărgim perspectivele şi să ne îmbogăţim cunoaşterea cu anumite aspecte ale creştinismului până acum „ocultate” sau profanate.

Dincolo de interesul teologic, filosofic, etic pe care-l vom avea de „imaginat” cugetând asupra acestui text aparţinând creştinismului originar, ar trebui să ne reamintim şi de interesul său istoric şi de informaţiile preţioase pe care ni le furnizează despre primele comunităţi creştine. Reflecțiile şi conflictele lor ne lasă să întrevedem, din nefericire, excluderea femininului şi, prin urmare, diferite moduri şi practici de cunoaştere care îi inspirau pe aceşti primi creştini.

Poţi să iubeşti într-o manieră „dumnezeiască” toate fiinţele şi chiar pe duşmanii tăi, după modelul propus de Yeshua; dar dragostea umană are preferinţe, adică afinităţi, rezonanţe, intimităţi, care nu sunt posibile cu toată lumea:

„Învăţătorul o iubea pe Maria mai mult decât pe toţi ceilalţi discipoli, uneori chiar o săruta pe gură. Discipolii L-au văzut iubind-o pe Maria astfel şi I-au zis: «De ce o iubeşti mai mult decât pe noi toţi?» Iar Învăţătorul le-a răspuns: «Cum se face că nu vă iubesc aşa de mult precum pe ea?»”

Aceste câteva rânduri i-ar putea încă şoca pe cei care nu cunosc textele fondatoare ale creştinismului. Nu este vorba aici în niciun caz de a intra în vreo polemică. Unii afirmă că Iisus ar fi trebuit să fie „obligatoriu” căsătorit din moment ce predica în sinagogi şi că, după tradiţia evreiască, un om necăsătorit era considerat ca fiind incomplet şi neascultător faţă de poruncile lui Dumnezeu şi nu putea predica în sinagogi. Cu atât mai mult, nu putea să fie preot şi să intre în locurile cele mai sfinte din Templu.