Krishna, unul dintre cele mai iubite personaje ale panteonului hindus, a fost portretizat în multe aspecte: un zeu-copil, un copil ghiduș și năzdrăvan, un iubit model, un erou divin, un conducător exemplar, și nu în ultimul rând, ca Ființa Supremă.
În cele trei mari părți ale cărții, Vanamali scrie despre fiecare dintre aceste manifestări iar povestirile pline de savoare ne fac inima să tresalte cu bucurie și ne deschid sufletul, permițându-ne să trăim stări profunde de comuniune cu această minunată manifestare a divinului – Krishna.
Fiind o bună cunoscătoare a tradiției hinduse, Vanamali, provenind dintr-o proeminentă line de adoratori ai lui Krishna, pune la dispoziție prima carte ce acoperă întreaga manifestare fizică a acestuia, începând cu nașterea sa într-o temniță și primii săi ani ca un copilașîncântător pus mereu pe șotii, ca iubit model cu o fascinantă putere de atracție, ca și conducător divin al orașului Dwaraka, precum și ca guru și conducător al carului de luptă al lui Arjuna.
Avându-și sursele în Bhagavad Purana, Bhagavad Gita, Mahabharata și tradiția orală milenară a Indiei, cartea este o valoroasă unealtă meditativă ce descrie viața lui Krishna cu simplitate și umor.
Marele râu al timpului colectează multe lucruri în drumul său, iar povestea vieții lui Krishna a fost împodobită cu o multitudine de detalii, unele adevărate, altele probabil imaginare.
Realitate și ficțiune, adevăr și fantezie se împletesc. Testul final al adevărului este însă chiar timpul. Acesta este adevărata piatră de încercare. El elimină zgura și păstrează doar aurul.
Povestea unei manifestări divine este mereu plină de mister și sfidează orice încercare de analiză omenească. Are însă calitatea de a fi svayamprakasha sau autoiluminatoare și prin urmare, persoana care o povestește va găsi iluminarea venind din interior, deoarece Krishna este vizitiul inimii fiecăruia dintre noi, guru-ul suprem. În și prin detaliile aparent redundante, care s-au țesut în jurul poveștii de-a lungul secolelor, ea își păstrează frumusețea uluitoare, pentru că este dominată de influența puternică a personalității încântătoare a lui Krishna în care înțelepciunea martorului detașat este amestecată cu farmecul și simplitatea unui copil, iar slava lui Dumnezeu țâșnește puternic dintr-un izvor nesecat de iubire și înțelepciune divină.
Povestea unei astfel de vieți poate fi scrisă numai prin grația lui și poate fi înțeleasă doar prin grația sa. Fie ca grația să se reverse asupra noastră, să ne inspire și să ne ilumineze, conferindu-ne fericirea veșnică.
…pe măsură ce Krishna își cânta melodia sa divină, întregul aspect al pădurii se transformă. Păsările care zburau s-au oprit pentru a-l asculta, animalele s-au apropiat de el, toate lucrurile în mișcare au devenit dintr-o dată imobile, iar cele imobile, cum ar fi pietrele și stâncile, au început să se topească și să curgă, așa era de fermecătoare puterea muzicii sale.
Trezește-te! Trezește-te! O, suflet adormit! părea el să spună. Vino la mine, Domnul tău. De ce să dormi când eu sunt aici, gata să dansez cu tine dansul etern al vieții? Deșteaptă-te, o, minte înceată! Trezește-te, inimă împietrită! Vino la mine, Iubitul divin. Te voi ajuta să experimentezi beatitudinea!
Fără a înțelege acest adevăr, ar fi imposibil de înțeles cum un copil de doisprezece ani ar putea atrage în așa măsură femeile mature încât acestea să uite de fidelitatea pentru care femeile indiene sunt renumite și să alerge după el, indiferent de consecințe. Chiar și inimile celor răi, tari precum granitul, s-au topit la auzul chemării flautului divin. De ce ar fi atunci de mirare, că gopi-urile fremătau și ardeau de dorința copleșitoare de a se contopi cu el? Ele nu erau nici înțelepți și nici yoghini, nu știau nimic despre filozofie sau metafizică. Tot ceea ce știau era că el era un bărbat și că ele erau femei și tânjeau, cu fiecare fibră a ființei lor, să-l aibă drept iubit. Dorința lor îndreptată exclusiv către el, care era iubitul universului, deși carnală la început, s-a transformat apoi în ceva minunat și de nedescris…
